Cuptorul

In acea noapte,cand am ars,a fost cald.Afara,pe strazi si patrate,a fost o zi stralucitoare,soarele-neon luptandu'se pana la moarte pe sticla sa fierbinte si cadea vag,parca...ca un ecran,spargand bariera cu lumini verzi si rosii.Fiecare cip din mine se topise odata cu arderea mea in cuptor,eram tot o sudoare si gaseam o singura picatura in acel iad de siliciu:eu.Stateam in fata panoului simulator si asteptam,uitam ca cea mai mica solutie de a scapa,e sa deschid gura cuptorului.
Am rasuflat,si momentul asteptat venise,dar cuptorul ma facuse deja cenusa...Brusc,am inceput sa cred ca undeva departe,dincolo de cuptoare,tevi,macarale,cabluri si hornuri,in toate partile,in noapte,o parte din mine reinviase..."La revedere!"

Industrial-zile fericite

Tuburi in sufletul meu,
incarcate de fum,de la o varsta-naintata,
ulei si combustibil in parul lor,
rade si-mi sare pe buze.

Am ratacit printre cadavre ruginite,jignit.
simtii si starnii un ciudat pocnet in piept,
pas cu pas pilotii prafuiti se-nclina,
la zeul lor "Beton".

Macara in cerul albastru si neomenesc,
omul se intoarce la ele;
Caine galben de vis,
se strecura afara , in nopti c-o sudoare rece,
ca urletele ei armate,
emotiile fiind rastignite-n pace.

Ratacind printre idei vagi si nefondate,
te afunzi in mocirla limbii sale,
printr-o simpla umbra de inconstienta,
in diverse forme...
Oh! acum ma simt un material brut,
la picioarele lor,
sunt in permanenta periculos,
iar timpul sta sa mute.

Biopsihologic acest demon industrial,
acest lucru s-a intamp...
si cainele galben,din visul tau,testat,
apoi urmasii tai incapsulati si bifurcati,
au fost,se pare morti,in timpul unei nasteri;
Auto-dezvoltarea si consolidarea in scopul sigurantei,
o parte din viata,o lovitura,ca d-un mecanic nervos,
meditezi la o stare de descompunere a cadavrului...
Am fost otel,un puternic ventilator,dar acum...
toti ma vreau mancat,toti strigand:
"Recuperati creatura"

Apoi am ratacit in jurul unei lumi de fier,
cu ghearele lungi,cu ochii rosii si par lung,
ca un pelerin,
mergand zgomotos ca o ceata de conserve,
cazand frumos in soare.

Iubitul demon,sufletul meu l-a omorat,
cu otel in vene,
cabluri conductoare,
otravitoare ca spuma marii,
impletiturile lucioase de cupru,invelindu-ma,
ca pe-un cantec,ca pe-o sfanta rugaciune,
Rugaciunea cainelui galben din visul tau....

Dar acest lucru... a dovedit cainelui galben ca e inexistent,orice ar face,
caci el a fost dumnezeul sau,insusi demonul;
...chiar si asa pacientul "caine galben",a disparut,
a murit...

Dar nu e groaznic si nici trist,
dupa moartea lui,constiinta s-a impacat cu soarele.
un ciocan de otel nu e in zadar,
scanteia lui rasare si acum...
insa casa lui...printre fire,macarale si tevi rupte,
ruine,si in jurul masinilor,a cuptoarelor,
nu va mai fi demn pentru scanteia din reincarnare...

Nu plange,creaturile ciudate nu sunt in zadar!

I.N.D.U.S.T.R.I.A.L.